vineri, 29 ianuarie 2010

Micene

Micene (în greaca veche: Mykinai sau Μυκηναι, în greaca modernă Mikenes sau Μυκενες) este un sit arheologic în Grecia, situat la aproximativ 90 km sud-vest de Atena, în Argolida, Peloponez. În mileniul II î.C., Micene era unul dintre cele mai importante centre ale civilizaţiei greceşti, o fortificaţie militară care domina mare parte din Grecia de sud. Perioada din istoria Greciei cuprinsă între cca1600 î.C. şi 1100 î.C. este denumită miceneană, recunoscându-se astfel importanţa a oraşului.
Fişier:Mycenae.jpg

Cetatea Micene era situată pe un deal, fiind aproape impenetrabilă datorită aşezării sale georgafice. Acropolisul sau "oraşul de sus" din Micene se crede că ar fi fost fortificat prin 1500 î.C., după cum se vede pe pietrele de morminte din acea perioadă; aici se afla palatul regal, care cuprindea un megaron (sala tronului, specifică culturii miceniene). În jurul anului 1350 î.C., fortificaţiile Acropolisului şi ale oraşului au fost construite într-un stil cunoscut sub numele de "ciclopic", crezându-se că pietrele ar fi fost aduse şi prelucrate de către nişte uriaşi fabuloşi, cu un singur ochi (Ciclopi). În interiorul acestor ziduri, parte din care se mai văd încă, s-au construit atât morminte-galerie (Cercul Funerar A), cât şi temple (în spatele Acropolei). Mormintele supuşlor sau trădătorilor (morminte-stup) se aflau în afara oraşului (Cercul Funerar B). Agora (locul de întâlnire al cetăţenilor) era situată pe un mic deal, lângă Poarta Leilor. Acestă poartă, măsurând 90 cm. înălţime, era principala cale de acces în cetate şi avea sculptaţi doi lei în lateral. Casele supuşilor erau în general aşezate la poalele Acropolelui, aici locuind doar nobilii sau militarii. Sclavii sau ţăranii fără pământ erau aşezaţi în general în jurul cetăţii.

Fişier:Mycenae ruins dsc06390.jpg


Istorie

Conform tradiţiei istorice, Micene a fost fondată de triburile indo-europene ale aheilor către 2000 î.Hr.. Primele morminte s-au găsit la vest de Acropole, fiind datate din 1800 î.Hr. - 1700 î.Hr.. În acea perioadă, cetatea se reducea la acropole, care era înconjurată de un zid circular.
În timp, Micene a devenit un mare centru urban, la fel ca Argosul, ajungând capitala (sau oraşul hegemon) al Argolidei.
Cercul Funerar A (mormintele regale din cetate) cuprinde 9 femei şi 8 bărbaţi. În morminte s-au găsit diferite obiecte, de la săbii la bijuterii. Arheologul german Heinrich Schliemann a găsit mare parte din aceste obiecte, unele declarându-le fără nici o dovadă ale lui Agamemnon (mai târziu, cu ajutorul datării cu carbon, s-a scos la lumină adevărul).

Într-un templu, a fost găsit un scarabeu al reginei Tiye a Egiptului, soţia faraonului Amenhotep III. Astfel s-a dezvăluit puterea maritimă a Micenei, ea făcând comerţ cu Egiptul, Fenicia, Mesopotamia sau Asia Mică. Puterea Micene se întindea din Pylos până pe coasta Asiei Mici, unde probabil au fost fondate câteva colonii.În jurul anului 1350 î.Hr., zidurile cetăţii s-au reconstruit, fiind denumite de cei de mai târziu ciclopice (construite de ciclopi). Palatele regale a fost de asemenea reconstruit (probabil de mai multe ori), fiind asemănăare restului palatelor din Grecia Aheeană. Toate palatele regale includeau şi un megaron.
Începând cu anul 1200 î.Hr., civilizaţia miceniană a intrat în declin. În secolul al XII-lea, Micene împreună cu alte cetăţ au fost distruse. Acestă dispariţie bruscă a civilizaţiei miceniene este pusă pe umerii dorienilor, care au invadat Elada în aceeaşi perioadă. O altă teorie ar fi invazia "popoarelor mării", care au distrus Imperiul Hitit - un probabil aliat al micenienilor - şi au dus la intrarea în declin a Egiptului.
În perioada Greciei Clasice, Micene a redevenit populată, nerecăpătâdu-şi însă puterea de altădată. Mici grupuri de micenieni au participat la luptele de la Termopile şi Plateea. În 462 î.Hr., trupe din Argos au distrus oraşul şi i-au exilat pe locuitori. În perioada elenistică şi romană ruinele cetăţii au devenit un centru turistic, formându-se în apropiere o mică aşezare care trăia din comerţ. În perioada romană târzie, Micene a fost abandonat.
Fişier:Homeric greece.png

Legendă


Perseu

]Dinastia Perseidă

Conform legendelor greceşti, cetatea Micene a fost întemeiată de eroul Perseu - nepotul regelui Acrisios al Argosului şi fiul lui Zeus şi al fiicei lui Acrisios,Danae - , care era rege şi în Tirint, iar apoi şi în Argos, unind astfel întreaga Argolidă.
Lui Perseu i-a urmat Electryon, fiul său, care a pierdut Argosul. De asemenea Micene a fost atacată de teleboi, conduşi de fii regelui Pterelaos, urmaşi ai lui Perseu prin fratele lui Electryon, Mestor. Electryon a promis mâna fetei sale, Alcmene, acelui ce-i va înapoia bunurile furate de teleboi. Amphitryon, nepotul regelui micenian, i-a înapoiat averile lui Electryon şi a primit-o pe Alcmene de soţie. Dar în timpul nunţii, l-a ucis din greşeală pe socrul său.
Amphitryon a fost trimis în exil de Sthenelos, fratele lui Electryon, care a devenit rege în Micene. Sthenelos s-a măritat cu Nicippe - fiica lui Pelops, rege în Elissau Pisa - , şi din această căsărie a ieşit Eurystheus. Sthenelos a fost ucis de un fiu al lui Heracle, Hyllus, iar tronul de la Micene a revenit lui Eurystheus.
Eurystheus l-a urât pe Heracle. Micenianul l-a pus pe Heracle să săvârşească 12 mari isprăvi. După moartea eroului, Eurystheus i-a prigonit pe heraclizi(urmaşii lui Heracle), care au cerut sprijinul Atenei. Eurystheus şi fii săi au murit în asediul cetăţii ateniene.

[modifică]Dinastia Atridă


Întoarcerea lui Agamemnon
După moartea lui Eurystheus, Atreu, unchiul său, a preluat puterea. Dar fratele acestuia din urmă, Tieste, gelos pe puterea fratelui său, îl ucise şi îi luă tronul. Fii lui Atreu, Agamemnon şi Menelau, se duseră în exil la regele Tyndareosal Spartei, care îşi căsăori fiicele cu cei doi Atrizi (fii ai lui Atreu).
După un timp, fiul lui Atreu, Agamemnon, se întoarse din exil şi îl ucise pe Tieste. Fiul celui din urmă, Egist, fugi din Micene. Agamemnon deveni astfel rege în Micene, iar Menelau rege la Sparta.
Când soţia lui Menelau, Elena, fu răpită de Paris, prinţ troian, regele din Sparta ceru ajutor de la fratele său. Acesta adună o armată formată din greci din toate părţile (de la Ithaca la Creta şi Tesalia) şi porni la război împotriva Troiei. Mai întâi, Agamemnon trebui să-şi sacrifice fiica, Ifigenia, pentru a putea primi vânt prielnic de la zeiţa Artemis. Însă zeiţa o luă pe Ifigenia şi o duse înTaurida (Crimeea), unde deveni preoteasă a cultului ei.
Războiul a fost unul dezastros, dar aheii au învins şi Agamemnon s-a întors acasă în triumf. Însă soţia sa, Clitemnestra, împreună cu Egist (fiul lui Tieste), îl asasinară pe atrid şi se puseră pe tronul lui. Fiul lui Agamemnon, Oreste, ajutat de sora sa Electra şi de prietenul său Pylade, îi ucise pe cei doi asasini ai tatălui său. După aceea plecă în Taurida după Ifigenia, tronul din Micene fiind luat de fiul lui Egist, Aletes. Când se întoarse, Oreste îl ucise pe Aletes şi se proclamă rege al Micenei.
În timpul lui Oreste, statul micenian a cuprins întrega Argolidă (Argos) şi Laconie (Sparta). Fiul lui Agamemnon a murit de la o muşcătură de şarpe din Arcadia. Corpul său a fost dus laSparta, unde a fost înmormântat. Fiul său, Tisamenus, a fost ucis în luptă cu heraclizii (consideraţi a fi invadatorii dorieni), care au distrus cetatea Micene şiau întemeiat o nouă epocă înElada.

[modifică]Lista regilor micenieni

Fişier:NAMA Tablette 7671.jpg

Prima excavaţie de la Micene a fost făcută în 1841, de arheologul grec Kyriakos Pittakis. El a găsit Poarta Leilor. În 1874, germanul Heinrich Schliemann a scos la lumină mare parte din cetate. El a găsit de asemenea mormintele regale, împreună cu defuncţii şi comorile din ele. I se atribuie şi descoperirea "Măştii lui Agamemnon" (dovedită a fi din secolul al XVI-lea, nu din 1200, când se crede că a avut loc Războiul troian) şi "Cupei lui Nestor".
Acropola a fost excavată din 1902, atât de Şcoala Bitanicăde la Atena, cât şi de arheologi greci. Sau găsit de asemenea diferite tăbliţe cu scrisul Liniar B, multe dintre ele fiind cu caracter economic.
Situl arheologic de la Micene a fost înscris în anul 1999 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESO

MORMANTUL LUI AGAMEMNON

In 1879, Heinrich Schliemann a descoperit un mormant-galerie (tholos) de piatra sub Agora miceniana. Acest mormant a fost numit, prin conventie, Comoara lui Atreu sau Mormantul lui Agamemnon. Apartinand Cercului Funerar A, mormantul contine trupul unui conducator (probabil Atreu) si diferite obiecte, precum arme sau vase de bronz. Construit in prima jumatate a secolului al XIII-lea din piatra, mormantul este frumos decorat cu diferite imagini si culori, evidentiind luxul conducatorilor ahei din Epoca Brozului.

Clic pentru a vizualiza imaginea în dimensiunile reale Clic pentru a vizualiza imaginea în dimensiunile reale
Clic pentru a vizualiza imaginea în dimensiunile reale Clic pentru a vizualiza imaginea în dimensiunile reale
Atreu cu fratele sau Tieste l-au ucis, la indemnul mamei lor, Hippodamia, pe fratele lor vitreg, Chrysippus, care era urmasul la tron. Pelops, tatal lor, i-a exilat impreuna cu mama sa la Micene. Acolo, regele Eurystheus i-a numit regenti in timpul campaniei sale impotriva Atenei, dar cum Eurystheus a murit in timpul acestei campanii, Atreu a devenit rege peste Micene.
Clic pentru a vizualiza imaginea în dimensiunile realeClic pentru a vizualiza imaginea în dimensiunile reale
La Micene se afla in vremea aceea un berbec cu lana de aur, daruit de Hermes lui Atreu. Zeii spusesera ca cel care va stapani berbecul va domni peste Micene. Tieste, gelos pe fratele sau, fura berbecul ajutat de sotia lui Atreu, Aerope, si se proclama rege. Dar poporul il alunga si Atreu a ramas rege. Tieste, in fuga lui din cetate, l-a luat si pe micul fiu al lui Atreu, Polysthenes, si l-a maricel la el, insuflandu-i ura fata de tatal sau original. Polysthenes a fost apoi trimis la Micene sa-l ucida pe Atreu. Dar asta se apara si isi ucide neintentionat propriul fiu. Ca sa se razbune, Atreu ii ucide pe cei doi fii ai lui Tieste, Polysthenes si Tantalos, si din ei a facut un ospat pentru tatal lor, pe care Atreu il pacalise cu gandul de impacare. Dupa ce Tieste termina de mancat, Atreu ii arata capetele fiilor sai. Tieste il blestema pe Atreu si fuge in Epir.
Ca pedeapsa pentru faradelegile lui Atreu, zeii au trimis o seceta in Argolida, oracolul spunandu-i lui Atreu ca seceta va inceta doar atunci cand Tieste se va inapoia. Dupa multi ani, fii lui Atreu, Agamemnon si Menelau, l-au gasit pe Tieste si l-au intemnitat la Micene. Atreu l-a pus pe fiul lui Tieste, Egist, pe care-l crescuse de mic, sa-l asasineze pe tatal sau. Dar Egist l-a ucis pe Atreu in timp ce inchina ofrande zeilor si l-a eliberat pe Tieste din temnita, cei doi incepand sa domneasca la Micene. Fii lui Atreu, Agamemnon si Menelau, s-au refugiat la regele Tyndareos al Spartei, care ii va ajuta sa-si recapete mostenirea.

gloob

tv online