luni, 29 martie 2010

Pastele in Grecia

Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din cadrul Bisericii Ortodoxe din Grecia, care nu urmeaza aceleasi canoane ca si Biserica Ortodoxa din Est. In sambata dinaintea primei zilei de Paste, Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii de la mormantul lui Isus Hristos, care se afla in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim si iese cu Focul Sfant. Flacara pazita de inalte fete bisericesti si oficialitati ale guvernului grec este dusa cu avionul la Atena si apoi este transportata la o biserica mica din Agia Anargyroi in Plaka. De aici „iau lumina” toate bisericile din Attika si tot restul Greciei.

Pastele in Grecia: traditii

Sambata seara, oamenii se aduna la biserici aducand cu ei lumanari stinse. La miezul noptii, preotul anunta Invierea Domnului Isus Hristos („Hristos a inviat!”- "Xristos Anesth ") si le permite credinciosilor sa-si aprinda lumanarile din Flacara Sfanta care a fost adusa tocmai din Ierusalim. Dupa ce au fost indeplinite ritualurile, preotul binecuvanteaza mancarea pe care credinciosii au adus-o la biserica si care va fi servita la masa de Paste.

Masa de Paste la greci

Dupa slujba de Inviere, grecii servesc un fel de supa numita numita „magiritsa”, un fel de drob lichid. In schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe gratar, "kokoretsi", este nelipsita. Dis-de-dimineata carnea de miel este pusa pe gratar pentru a se frige incet, in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor. Christopsomon ("painea lui Hristos") este o alta delicatesa greceasca constand intr-o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii.
Apokries este o alta traditie greceasca, care se aseamana cu carnavalurile tinute de catolici. In Atena, in ultimele doua week-end-uri de Apokries oamenii imbraca diverse costumatii si merg la Plaka, „lovindu-se” unii pe altii cu niste bete din plastic care chitaie si aruncand cu confetti. In Tracia si Macedonia, tinerele imbraca un port traditional denumit Lazarins si colinda satele cantand piese cu o tematica religioasa.


Bucataria Greceasca poate fi considerata una dintre cele mai bogate si felurite din lume. Folosirea retetelor simple, insa desavarsite de gust, a adus celebritate bucatarilor greci. Grecii sunt, asemenea romanilor, ortodocsi, iar traditiile lor sunt similare cu ale noastre. Bucatele pe care insa gre...


sâmbătă, 27 martie 2010

G R E C I A A N T I C A

Mitologia grecilor este extrem de bogata, mai intai prin faptul ca la crearea nenumeratelor figuri de zei, semizei eroi a contribuit imaginatia mai multor generatii si oameni de talent.

In conceptia vechilor greci zeii nu trebuiau izolati de muritori ci se amestecau in viata lor impiedicandu-le actiunile aducandu-le fericire s-au nenorocire.

Inainte de a-si inchipui chipurile zeilor grecii au atribuit puteri zeesti unor obiecte apoi unor animale si in cele din urma unor fiinte cu chip omenesc.

Uneori zeii se casatoreau cu muritoare sau invers cum ar fii TETIS, divinitatea marii, cu Peleu iar din casatoria lor a luat nastere AHILE.

JOCURILE OLIMPICE

La poalele muntelui Olimp era orasul Olimpia unde aveau loc jocurile olimpice in cinstea lui Zeus. Ele erau distractii organizate de magistrati spre marea bucurie a poporului. Se adunau din toate colturile lumii iar olimpiada avea loc odata la patru ani.

Solemnitatea dura cinci zile; incepea prin sacrificii aduse lui Zeus. Altarul era impodobit cu ghirlande de flori si toata noaptea se cantau rugaciuni acompaniate de instrumente (lira, kithara, fluiere si tobe).

A doua zi incepeau jocurile propriu-zise pe stadion si pe hipodrom. Pe stadion se desfasurau alergari concursuri de forta, lupta, box si pentatlonul. La lupte participantii se ungeau cu ulei penru a fi mai greu de imobilizat. La box isi inveleau mainile in piele impletita care aveau prinse din loc in loc lame de plumb ceea ce facea din acest sport unul foarte periculos. La pentatlon se cuprindea lupta, alergarea, saritura in lungime si aruncarea discului si a sulitei. Pe hipodrom aveau loc curse de cai. Se desfasurau in toate cele patru zile. Cursele de care erau intre vehicule cu doua roti si doi cai si intre care cu patru roti si cu doi cai sau patru cai.

Ultima zi era a triumfatorilor. Cei care se intorceau de la o lupta importanta pentru tara lor defilau incarcati cu arme stralucitoare in timp ce poporul ii aclama.

Nu numai pentru Zeus se faceau jocuri ci si pentru ATENA in orasul Kekrops. Semanau cu jocurile olimpice in prima parte cuprinzand curse de alergari, intreceri de care si lupte, si se deosebeau prin zilele dedicate concursurilor de poezie si muzica fiindca Atena simboliza forta gandirii si perfectiunii in arte si de la ea venisera catre oameni tainele stiintelor.

Subiectele acestor concursuri erau cantecele si poeziile. Aezii cei mai buni primeau cununa de lauri si onorurile adesea substantiale ale magistratilor.

Sarbatoarea se sfarsea cu un mars solemn pana la templul zeitei unde avea loc schimbarea de catre protese a peplos-ului de pe statuia zeitei.

Aceasta era facuta de catre FIDIAS din fildes si aur si o infatisa pe zeita purtand pe cap coiful cu cei doi grifoni si sfinxul, in mana cu o sulita, pe piept cu egida ornata cu capul Meduzei.

MITURI, MITOLOGIE

Din timpuri stravechi omul incearca sa-si explice diverse intamplari, fenomene naturale ce se petreceau sub ochii lui si le-a apropiat personificandu-le, dandu-le un nume si un chip. Legendele despre zei sau eroi care povestesc despre nasterea lumii sau despre originea unor ritualuri luand cate ceva din traditia poporului se numesc generic mituri.

Culegerea a mai multor mituri ale aceluiasi popor formeaza mitologia.Initial a fost de factura religioasa dar apoi a fost transformata in rapsodii. Printre cele mai frumoase mitologii se afla mitologia greaca.

EPOPEE

Caracterul esential folcloric al miturilor a fost modificat intr-un moment in care un poet le-a strans intr-o singura opera, intr-o epopee.In antichitate poezia era considerata inspiratie divina, venita de la zei. Poezia si poetii (azeii) erau apreciati in cetati mai ales la festivitati si sarbatori.

ZEI, SEMIZEI SI EROI

In orice religie orice mitologie exista o erarhie a personajelor. Nu e vorba doar de bun rau ci despre grade.

ZEII. Atotputernicia lor asupra uniu domeniu, spatiu, sentimentele oamenilor, viata este totus maleabila. Zeii sunt asemenea oamenilor se manie, se cearta, se tem, se sperie, se indragostesc, sunt gelosi, gresesc si uneori isi recunosc greselile. Sunt un fel de supraoameni ce tin in mana niste atribute ideale ale puterii, de care, de altfel, nu stiu totdeauna sa se foloseasca eficient. Singurul lor avantaj esential si diferentiator este nemurirea.

SEMIZEII. Sunt copii zeilor cu muritorii. Ei au iesite din comun si atribute supranaturale. Adesea se revolta contra autoritatii paterne si sunt pedepsiti aspru caci zeii se cam tem de forta lor. Daca zeii sunt descrisi ca avand infatisare umana, semizeii sunt imaginati prin excelenta cu atribute fabuloase: de pilda centaurii, monstrii, titanii, ciclopii…

EROII. De obicei sunt personaje reale carora li se atribuie, pentru slavirea nemuritorilor, calitati de exceptie, fapte iesite din comun, destine glorioase sau tragice, ca in mai toate legendele. Dupa moarte sunt primiti ca si semizeii, in Campiile Elizee sau aruncati in Tartar.


gloob

tv online