Găteşte greceşte! Iată trei preparate 

delicioase cu iz de tavernă

hare on Facebo

Se asortează cu soarele Greciei, dar şi cu dorul de vacanţă al fiecăruia dintre noi, aşa că nu ai nevoie de o ocazie anume pentru a le prepara. De aceea, îţi oferim trei reţete simple şi delicioase, cu aer mediteraneean.

• 

Calamari prăjiţi

Ingrediente: 400 g calamari proaspeţi sau congelaţi, 6 linguri făină, 250 g bere, un ou, sare, piper alb, ulei pentru prăjit, lămâie. 
Mod de preparare: se taie calamarii în inele groase şi se presară cu sare şi piper alb. Într-o farfurie adâncă se bate oul cu berea, cu trei-patru linguri de făină (astfel încât aluatul să nu fie prea apos) şi cu puţină sare. Se pune pe foc un vas adânc, cu ulei, iar când este încins se pun la prăjit inelele de calamari după ce au fost trecute întâi prin făină şi apoi prin compoziţia cu ou şi bere. Se lasă să se rumenească, apoi se scot pe prosoape absorbante şi se servesc cu multă lămâie şi chiar cu salată verde.

Plăcintă cu spanac şi feta

Ingrediente: 500 g spanac fiert şi tocat, 200 g brânză feta, 3 linguri ulei de măsline, două cepe, trei ouă, 200 ml smântână sau iaurt, 100 g unt, un pachet de foi de plăcintă, sare şi piper.
Mod de preparare: se pune uleiul într-o tigaie şi se căleşte în el ceapa, fără să se rumenească. Se pune apoi într-un bol şi se adaugă brânza feta, spanacul scurs de apă, smântâna, ouăle, sare (dacă nu e brânza prea sărată) şi piper după gust. Se unge o tavă cu puţin unt, apoi se aşază în ea jumătate din foi, după ce fiecare dintre acestea a fost unsă cu un strat subţire de unt. Se pune umplutura şi se nivelează, apoi se acoperă cu foile rămase, unse, de asemenea, cu unt. Se înţeapă din loc în loc şi se introduce tava în cuptorul încălzit, circa 40 de minute, până se rumeneşte. Se taie după ce se răceşte puţin.

Tzatziki

Ingrediente: un castravete, trei căţei de usturoi, 400 g iaurt grecesc, o jumătate de lămâie, două linguri ulei de măsline, o lingură de miez de nucă, o crenguţă de mărar, sare şi piper după gust. 
Mod de preparare: se curăţă castravetele de coajă, apoi se dă pe răzătoarea mare, se sărează puţin şi se lasă într-o sită, să se scurgă. Se stoarce, se pune în-tr-un castron şi se amestecă împreună cu usturoiul curăţat şi pisat, iaurtul, zeama de lămâie şi uleiul de măsline. Se sărează şi se piperează după preferinţe, apoi se acoperă şi se pune în frigider măcar o oră. Se ornează cu nucă mărunţită şi cu mărar.

fotografii: Shutterstock

Mai mult: Găteşte greceşte! Iată trei preparate delicioase cu iz de tavernă - Reţete | Libertatea.ro 

BUCATARIA GRECEASCA, SAVOARE SI AROMA CU MULTA DRAGOSTE

Se spune ca oriunde ai fi o felie de branza feta la masa, aduce odata cu ea toata aroma Greciei.

Daca ai vizitat Grecia, sigur ati fost impresionati pe langa templul zeitei Atena, Acropole si muntele Athos, si de traditiile culinare grecesti, bazate in special pe vegetale proaspete de sezon, condimente, mirodenii si ulei de masline.

Traditiile culinare reprezinta pentru greci un patrimoniu de pret, pe care il cultiva si respecta. Cu ata mai mult cu cat parca in nici o tara specificul bucatariei nu a fost atat de influentat de istorie ca in Grecia

Mancarea greceasca este simpla si eleganta, cu arome mai subtile sau mai tari, cu textura fina sau crocanta, proaspata sau conservata, sanatoasa si hranitoare.
Ofertele bucatariei grecesti acopera o paleta incredibil de bogata si variata de mancaruri si bauturi, rezultat al miilor de ani de istorie, de cand grecii traiesc, gatesc si mananca. Fiecare preparat grecesc are o istorie in spate si te invita in timp ce mananci, la o calatorie in trecut pe pamantul zeilor.
Totodata mancarea greceasca este un prilej de a aduna la masa familia si prietenii, atat acasa cat si in restaurante.

Influente culinare
De a lungul timpului bucataria greceasca a fost influentata de:

Extinderea imperiului grecesc din timpul lui Alexandru cel Mare, din Europa spre India, care aduce influent edin nord si Est;

Cucerirea Greciei de catre romani, care aduce influente ale cosmopolitei bucatarii romane;

Evolutia Imperiului bizantin, rezultat prin mutarea capitalei Imperiului roman la Constantinopol si cucerirea acestuia de catre turci in 1453, de aici rezultand 400 de ani de ocupatie si influenta turceasca.

Se poate spune ca Grecia are o bucatarie cu traditie inradacinata in istorie si influentata timp de secole de culturile vecine din Turcia, Orientul Mijlociu si Balcani.

Stiati ca....

Prima carte despre arta culinara a fost scrisa de un mare gurmand grec, Archestratos, in 330 I.C., acesta aratand in carte importanta si locul ocupat de arta culinara in societatea greceasca.

Traditia tichiei de bucatar isi are radacinile din Evul Mediu, din manastirile ortodoxe grecesti. Calugarii care se ocupau cu prepararea mancarii purtau pentru a se deosebi de ceilalti, astfel de palarii albe, inalte.

Intr-o mare masura se poate spune ca bucataria vegetariana are ca model si retete bucataria greceasca.

Ingrediente
Preferinta grecilor spre viata imbelsugata si dragostea pentru mancaruri simple, bine condimentate, sunt reflectate de modul de preparare a mancarurilor. Savoarea lor deosebita este data mai ales de bogatia si calitatea ingredientelor.

Maslinii dau un ulei plin de miresme, care adauga savoare mancarurilor, lamaii parfumati gem sub povara fructelor pline de arome, strugurii care rodesc in viile care imbraca dealurile, dau vinuri excelente, unele avand aroma de rasina.

Marile ofera o mare varietate de pesti si de scoici, de care profita restaurantele de pe malul mari, preparandu-le dupa retete delicioase, tipic grecesti.

Condimentele si ierburile in stare proaspata sau conservate cu stiinta sunt variate si numeroase, folosirea lor fiin dezvoltata cu pasiune de generatii intregi de bucatari greci.

Uleiul de masline
Cel mai popular si de baza ingredient grecesc este uleiul de masline. El este nelipsit in prepararea bucatelor grecesti, de la oua la dulciuri. Uleiul grecesc datorita climei de aici, este considerat de calitate si cel mai bun, fiind folosit pentru imbunatatitrea uleiurilor din alte tari.

Un dar al zeilor
Conform mitologiei grecesti, Aristaios, fiu al lui Apollo a fost trimis de zei sa aduca in dar grecilor, arta prepararii branzei. Grecii au apreciat acest dar, numit de ei "de nepretuit" si au excelat in timp. Intr-adevar, indiferent de origini branzeturile grecesti sunt considerate printre cele mai fine din lume, foarte multe sortimente dobandind protectie UE (PDO).

Feta regina branzeturilor grecesti este exportata si cunoscuta in toata lumea. Se prezinta sub mai multe variante de la semi-soft la semi-hard, mai aromata sau nu si poate fi folosita in prepararea aperitivelor, felurilor principale, garniturilor sau salatelor, sau poate fi servita ca atare, mai ales insotita de fructe.

Feluri traditionale de mancare

Aperitive

Mezedes, sunt gustari pentru cina, ce includ gustari din masline, ardei iute copt, vinete preparate la gratar, branzeturi, salate, preparate din fructe de mare... Sunt importante si diversificate pentru ca in Grecia mesele de dimineata si de pranz sunt usoare, iar cina e adesea servita seara tarziu.

Branza greceasca proaspata, e folosita pentru a insoti painea de casa facuta din seminte intregi, sau pentru a o rade peste alte preparatele.

Fila pita, este facuta dintr-un foietaj foarte subtire si garnisita cu pui si ciuperci, spanac si branza greceasca, sau miel si praz.

Feluri principale

Principalul tip de carne folosit de catre greci este carnea de miel.
Pentru mesele obisnuite, carnea de miel este inabusita in vase inalte impreuna cu legume asortate si apoi fripta la gratar; pentru sarbatori carnea se prepara in curte sau la protap

Carnea de porc, de vita, de pasare sau de vanat se prepara marinata, pe gratar sau la cuptor. Puiul se gateste fript sau inabusit.
Carnea se prepara cu legume, adesea imbogatite cu sos galben de lamaie sau cu sos de tomate condimentat cu scortisoara.

Moussakaua, garnisita cu straturi de vinete sau dovlecei, este aromata cu usturoi si dreasa pe deasupra cu ou.

Garnituri

In bucataria greceasca orezul este un ingredient important, din el preparandu-se pilafuri delicioase, asezonate cu condimente si alune. Orezul este preparat si la cuptor, cu carne, si servit apoi cu legume inabusite.

Dolmades, adica frunze de vita umplute cu orez, carne, linte si condimente.

Legumele cele mai frecvent folosite sunt mazarea, fasolea, lintea, in soiuri de culori si marimi diferite.

Salate
Salatele grecesti sunt pregatite din legume proaspete din abundenta sau din legume marinate si gatite la cuptor, condimentate cu ierburi aromate.

Ierburile cresc din belsug in munti: busuioc, oregano, menta, cimbru, salvie, coriandru...

Una din legumele preferate la pregatirea salatelor este ceapa cruda sau coapta, apoi prazul si de asemenea usturoiul;

Ardeiul si rosiile folosite au diverse culori si marimi.

Deserturi si bauturi
Fructe si dulciuri

Fructele proaspete: smochine, portocale, mere si pepene incheie de obicei cina.

In ocazii festive se servesc foietajele.
Fara indoiala cel mai cunoscut preparat de patiserie este baklavaua, facuta din mai multe foi, cu sirop de miere pe deasupra si decorata cu nuci.

Prajiturile cu unt si miere sunt un deliciu pentru dupa-amiezele tarzii cand sunt insotite de o cafea greceasca tare.
Bauturi

Vinurile grecesti sunt faimoase, ele sunt consumate mai ales dupa gustari si cu moderatie.

Ouzo (cu aroma de anason) si berea sunt deasemenea bauturi alcoolice populare.

Cafeaua neagra se consuma chiar la mesele obisnuite.

Bucătăria grecească

Secretul bucătăriei greceşti îl constituie bucuria ospăţului comun.

De aceea, mesele sunt compuse dintr-un mare număr de mici mâncăruri, consumate de toţi cei aflaţi la masă. Bucătăria grecească are patru filoane, compuse din: ingrediente proaspete, folosirea cu iscusinţă a condimentelor şi a plantelor – culese din munţi şi sate, extraordinarul ulei de măsline şi simplitatea mâncărurilor. Nu este o întâmplare, că grecii au cel mai mic coeficient al îmbolnăvirilor sistemului circulator şi de inimă din Europa!

Măslinele – darul zeilor…

Încă din timpurile antice uleiul de măsline era cunoscut ca un produs preţios. Măslinii, a căror tăiere era pedepsită chiar cu moartea, reprezentau un obiect de cult specific. În zilele noastre
uleiul de măsline este prezent în cantităţi considerabile în mai toate felurile de mâncare greceşti. Este de o calitate remarcabilă şi aduce multe beneficii sănătăţii. Diminuează nivelul colesterolului dăunător, conţine antioxidanţi naturali şi vitaminele E şi A.

Mănâncă asemeni unui grec!Grecii adoră să mănânce bine, de aceea apreciază bucătăria gustoasă. Nu trebuie să mire fara virgula, că sunt capabili să plece într-o călătorie lungă la restaurantul, unde sunt servite cele mai bune souvlaki coapte pe grătar – felul grecesc principal. Cina îmbelşugată face, ca grecii să nu pună mare accent pe micul dejun. Pentru masa de dimineaţă este suficientă cafeaua servită în ceşti mici împreună cu o prăjitură. O diversificare plăcută o reprezintă de asemenea brânzeturile condimentate. Pentru prânz cele mai bune sunt tzatziki – iaurt cu usturoi şi castraveţi proaspeţi sau salată grecească, alături de care este servit peşte copt sau musaca.

Clasificarea uleiurilor de măsline:

Extra Virgin – conţinutul de acizi este mai mic de 1%
Superfin Virgin – conţinutul de acizi este mai mic de 1.5%
Fin Virgin – conţinutul de acizi este mai mic de 3%
Virgin – conţinutul de acizi este mai mic de 4%.