Mitologia grecilor este extrem de bogata, mai intai prin faptul ca la crearea nenumeratelor figuri de zei, semizei eroi a contribuit imaginatia mai multor generatii si oameni de talent.
In conceptia vechilor greci zeii nu trebuiau izolati de muritori ci se amestecau in viata lor impiedicandu-le actiunile aducandu-le fericire s-au nenorocire.
Inainte de a-si inchipui chipurile zeilor grecii au atribuit puteri zeesti unor obiecte apoi unor animale si in cele din urma unor fiinte cu chip omenesc.
Uneori zeii se casatoreau cu muritoare sau invers cum ar fii TETIS, divinitatea marii, cu Peleu iar din casatoria lor a luat nastere AHILE.
JOCURILE OLIMPICE
La poalele muntelui Olimp era orasul Olimpia unde aveau loc jocurile olimpice in cinstea lui Zeus. Ele erau distractii organizate de magistrati spre marea bucurie a poporului. Se adunau din toate colturile lumii iar olimpiada avea loc odata la patru ani.
Solemnitatea dura cinci zile; incepea prin sacrificii aduse lui Zeus. Altarul era impodobit cu ghirlande de flori si toata noaptea se cantau rugaciuni acompaniate de instrumente (lira, kithara, fluiere si tobe).
A doua zi incepeau jocurile propriu-zise pe stadion si pe hipodrom. Pe stadion se desfasurau alergari concursuri de forta, lupta, box si pentatlonul. La lupte participantii se ungeau cu ulei penru a fi mai greu de imobilizat. La box isi inveleau mainile in piele impletita care aveau prinse din loc in loc lame de plumb ceea ce facea din acest sport unul foarte periculos. La pentatlon se cuprindea lupta, alergarea, saritura in lungime si aruncarea discului si a sulitei. Pe hipodrom aveau loc curse de cai. Se desfasurau in toate cele patru zile. Cursele de care erau intre vehicule cu doua roti si doi cai si intre care cu patru roti si cu doi cai sau patru cai.
Ultima zi era a triumfatorilor. Cei care se intorceau de la o lupta importanta pentru tara lor defilau incarcati cu arme stralucitoare in timp ce poporul ii aclama.
Nu numai pentru Zeus se faceau jocuri ci si pentru ATENA in orasul Kekrops. Semanau cu jocurile olimpice in prima parte cuprinzand curse de alergari, intreceri de care si lupte, si se deosebeau prin zilele dedicate concursurilor de poezie si muzica fiindca Atena simboliza forta gandirii si perfectiunii in arte si de la ea venisera catre oameni tainele stiintelor.
Subiectele acestor concursuri erau cantecele si poeziile. Aezii cei mai buni primeau cununa de lauri si onorurile adesea substantiale ale magistratilor.
Sarbatoarea se sfarsea cu un mars solemn pana la templul zeitei unde avea loc schimbarea de catre protese a peplos-ului de pe statuia zeitei.
Aceasta era facuta de catre FIDIAS din fildes si aur si o infatisa pe zeita purtand pe cap coiful cu cei doi grifoni si sfinxul, in mana cu o sulita, pe piept cu egida ornata cu capul Meduzei.
Din timpuri stravechi omul incearca sa-si explice diverse intamplari, fenomene naturale ce se petreceau sub ochii lui si le-a apropiat personificandu-le, dandu-le un nume si un chip. Legendele despre zei sau eroi care povestesc despre nasterea lumii sau despre originea unor ritualuri luand cate ceva din traditia poporului se numesc generic mituri.
Culegerea a mai multor mituri ale aceluiasi popor formeaza mitologia.Initial a fost de factura religioasa dar apoi a fost transformata in rapsodii. Printre cele mai frumoase mitologii se afla mitologia greaca.
EPOPEE
Caracterul esential folcloric al miturilor a fost modificat intr-un moment in care un poet le-a strans intr-o singura opera, intr-o epopee.In antichitate poezia era considerata inspiratie divina, venita de la zei. Poezia si poetii (azeii) erau apreciati in cetati mai ales la festivitati si sarbatori.
In orice religie orice mitologie exista o erarhie a personajelor. Nu e vorba doar de bun rau ci despre grade.
ZEII. Atotputernicia lor asupra uniu domeniu, spatiu, sentimentele oamenilor, viata este totus maleabila. Zeii sunt asemenea oamenilor se manie, se cearta, se tem, se sperie, se indragostesc, sunt gelosi, gresesc si uneori isi recunosc greselile. Sunt un fel de supraoameni ce tin in mana niste atribute ideale ale puterii, de care, de altfel, nu stiu totdeauna sa se foloseasca eficient. Singurul lor avantaj esential si diferentiator este nemurirea.
SEMIZEII. Sunt copii zeilor cu muritorii. Ei au iesite din comun si atribute supranaturale. Adesea se revolta contra autoritatii paterne si sunt pedepsiti aspru caci zeii se cam tem de forta lor. Daca zeii sunt descrisi ca avand infatisare umana, semizeii sunt imaginati prin excelenta cu atribute fabuloase: de pilda centaurii, monstrii, titanii, ciclopii…
EROII. De obicei sunt personaje reale carora li se atribuie, pentru slavirea nemuritorilor, calitati de exceptie, fapte iesite din comun, destine glorioase sau tragice, ca in mai toate legendele. Dupa moarte sunt primiti ca si semizeii, in Campiile Elizee sau aruncati in Tartar.
