Etnia pe propria limba: ελληνικα
Legenda(e) de origine:
Scurta istorie:
Inca din secolul VII I.H., posibilitatea descoperirii de noi tinuturi, dar si o neobisnuita sete de aventura i-a manat pe greci spre tinuturile de la nordul Dunarii si in bazinul Marii Negre. Potrivit atestarilor documentare, ei au intemeiat aici coloniile Istrios, Callatis si Tomis, care au strabatut timpul devenind astazi orasele Histria, Mangalia, Constanta.
Steagul:  Imnul: “Imnos eis tin Eleftherian” (din greaca Ύμνος εις την Ελευθερίαν: Imn spre libertate) a fost scris de Dionysios Solomos in 1823, si este format din 158 de strofe. Muzica a fost compusa de Nikolaos Mantzaros, iar in 1865 primele doua strofe au devenit imn national al Greciei. Este folosit si ca imn national al Ciprului. Alfabet:Alfabetul grec sta a originea unor alfabete ce au devenit, la randul lor, celebre: etrusc (acesta a dat nastere alfabetului latin, aflat la baza civilizatiei occidentale de astazi) ; chirilic ; gotic Acest alfabet contine 24 de litere si a fost folosit la scrierea limbajului grecesc inca din secolul 8 i. Hr. a constituit intiiul alfabet in adevaratul sens al cuvintului – care intrebuinta un simbol separat pentru fiecare vocala si consoana. Α α alfa Β β vita Γ γ ghama Δ δ dhelta Ε ε epsilon Ζ ζ zita Η η ita Θ θ thita Ι ι iota Κ κ kappa Λ λ landha Μ μ mi Ν ν ni Ξ ξ ksi Ο ο omikron Π π pi Ρ ρ ro Σ σ,ς sigma Τ τ taf Υ υ ipsilon Φ φ fi Χ χ hi Ψ ψ psi Ω ω omega Portul popular:
Dansuri:
Traditii populare :
Obiceiurile de Pasti sint ecoul traditiilor vechi grecesti pe care religia crestina le-a acceptat si pe parcursul timpului si le-a insusit. Acestea alcatuiesc o veriga vie de legatura intre trecut si prezent. Acestea ne vor ajuta sa nu ne pierdem identitatea in viitor. Inainte de 1930 nu se spunea Pasti, ci „Stralucita” si evenimentele se stabileau inainte si dupa aceasta. Duminica de Lasata Secului nurorile duc portocale la soacre si-si cer iertare. La fel fac si pentru nasele lor. In Insulele grecesti se confectioneaza o papusa Kira-Saracosti, cu sapte picioare – atitea cite saptamini sint pina la Paste, fara gura ca sa nu manince (din cauza postului) si sa nu-i vorbeasca pe ceilalti, fara nas ca sa nu miroasa mincarurile, cu urechi ca sa auda si cu miinile impreunate pentru a se ruga. In fiecare vineri cind merg la biserica, rup un picior al papusii, iar ultimul in Vinerea Mare.
In ajunul Simbetei lui Lazar, copiii merg de dimineata, din casa in casa, chiar si in satele vecine, purtind efigia simbolica a lui Lazar facuta din trestie (papura) si alte materiale, impodobita cu panglici multicolore, flori de primavara si cosulete cu flori de primavara. Ei executa cintecele lui Lazar, iar a II-a parte preaslavirea familiei: ei erau rasplatiti cu oua pentru a le vopsi rosii de Paste, nuci, mere, smochine si alte bunatati. In multe locuri gospodinele fac omuleti din aluat, numiti Lazaruti, pe care ii ofera calzi, dimineata, copiilor veniti la colindat. In Tessalia, cu colindele „Lazarului” merg de obicei fete numite „Lazarine”.
In ziua urmatoare Duminicii Floriilor, toti – mici si mari – merg la biserica sa se pregateasca sufleteste pentru incercarea din Saptamina Mare (Saptamina Patimilor), care este o prelungire si o traire intensa a Postului (perioada Postului Mare). Credinciosii duc in Duminica Floriilor la biserica ramuri de dafin, iar in Thracia rodii, care sint luate de catre fetele tinere si cele proaspat maritate pentru a face multi copii. Seara merg toti la biserica, ca sa fie iertati, iar preotul, la rindulsau, isi cere iertare. In Miercurea Mare, cu totii se merge la Maslul Bisericii. Iau faina pe care o pastreaza tot anul ca sa alunge raul. In Joia
Mare, lumea vopseste ouale rosii, de dimineata inainte de rasaritul soarelui. Primul ou vopsit care va fi scos din oala este pastrat la icoane tot anul. Apa rosie se arunca intr-o groapa in pamint si se acopera cu pamint. Copiii merg la biserica sa se impartaseasca; totodata, cind rasare soarele se scoate din casa o batista rosie, care se atirna la intrarea in casa pentru a impartasi suferinta crucificarii lui Isus ce va avea loc seara.
Seara, cind se trag clopotele, se duc cununi de flori pentru cruce sau cadouri (batiste, servete, camasi). Acestea mai tirziu sint vindute de catre biserica, asa cum s-a precedat cu hainele lui Iisus. Toata noaptea bisericile sint deschise, iar credinciosii tin sa ramina alaturi de Mintuitorul lor cel crucificat in acea zi.
Vinerea Mare este dedicata celor plecati dintre noi. Toti merg la cimitire si duc celor morti oua, flori si aprind candele. Este ziua postului celui mai sever, cind unii isi umezesc buzele numai cu otet. In Simbata Mare gospodinele pregatesc cozonaci. Seara pregatesc maghirita.
In Vinerea Mare se merge la Epitaf – o masa impodobita cu flori cu copii care trec pe dedesubt in forma de cruce, iar cei mari se inchina. Toata ziua clopotele bat. Oamenii nu fac nici o munca (curatenie sau mincare) si maninca fara ulei. Seara se face inconjurul cu epitaful. Credinciosii aleg pe cei care vor cara epitaful. Acesta este urmat de preoti, cintareti si toti credinciosii cu luminari aprinse.
Procesiunea Epitafului parcurge toate strazile si se intoarce la biserica. La fiecare rascruce preotul face urari, iar pe tot parcursul, cintaretii si credinciosii aduc osanale. Toate casele care se afla pe drumul procesiunii au aprinse la balcoane luminari si cadelnite cu tamiie. La intoarcerea in biserica toti credinciosii trec pe sub Epitaf sustinut de cei alesi, la intrarea in biserica. Cea mai profunda importanta a Procesiunii Epitafului este purificarea morala a intregului teritoriu, a caselor si a paminturilor comunitatii.
Mestesuguri traditionale:
Mestesugarul grec se exprima folosind o gama larga de materiale: arama, marmura, fier, matase, lemn, lut. In fiecare colt al pamanului grecesc, tesatorul si implititorul creaza cu mijloace traditionale adevarate orepe de muzeu: covoare, cuverturi, imbracaminte, bijuterii, obiecte decorative, ceramica intr-o varietate inepuizabila de modele. Arta populara greaca exprima sufletul grecului prin tesaturi, broderii, gravuri in aur si argint si vase de lut si transmite mesajul sau din generatie in generatie.Textilele din Mykonos, carpetele din Macedonia si Tesalia, broderiile si Rodos si Lefkada, alabastrul din Creta, bijuteriile din Ioannina sau ceramica din Sifnos si Skopelos poarta amprenta fanteziei populare si valoarea lucrului de mana.
Religii raspandite:
In procent de 95% in Grecia se afla crestini ortodocsi.
Casa taraneasca:
Sarbatori importante:
1 ianuarie - Anul Nou si sarbatoarea Agios Vassilis (Sfantul Vasile). In aceasta zi oamenii isi fac mici daruri, copiii colinda pe la case, iar strainii primesc in dar buchetele de busuioc.
6 ianuarie - Botezul Domnului sau Boboteaza, care sarbatoreste botezul lui Iisus in Raul Iordan. In aceasta zi se arunca cruci in apa marii, a lacurilor sau a raurilor, iar tinerii se iau la intrecere pentru a le gasi si aduce inapoi.
7 ianuarie - Sarbatoarea Sfantului Ioan Botezatorul
25 martie - Ziua Nationala a Greciei, zi in care Grecia si-a castigat independenta fata de turci. Aceasta zi coincide, nu intamplator, cu „Buna Vestire”, simbolizata cu semnul Crucii pe drapelul alb-albastru al Eladei
"Lunea curata" - Prima zi de luni din postul Pastelui. Aceasta zi se sarbatoreste prin inaltarea de zmee, iar la masa se servesc mancaruri traditionale de post.
Pastele - Vinerea Mare, Duminica Pastelui si Lunea Pastelui. In Vinerea Mare este purtat in procesiune cu lumanari "Sicriul lui Cristos", sambata la miezul noptii preotul anunta in biserica Invierea Domnului iar credinciosii vin sa ia lumina, pe care o duc apoi la casele lor. Duminca se fac vizite la rude, se frig miei la frigare si se ciocnesc oua rosii.
1 mai - Sarbatoarea primaverii si Ziua Muncii. In aceasta zi, oamenii isi impodobesc usile de la intrarea in case cu buchete de flori.
25 mai - Ziua Marii Ionice - se sarbatoreste unirea insulelor ionice cu Grecia.
Inceputul lui iunie: Pogorarea Duhului Sfant
30 iunie: Sarbatoarea Sfintilor Apostoli
15 august: Adormirea Maicii Domnului
28 octombrie: Ziua Marelui NU, se comemoreaza refuzul Greciei de a accepta ultimatul italian din anul 1941 (ziua cand prim-ministrul grec Metaxas a refuzat cererea lui Mussolini de a permite intrarea trupelor italiene pe teritoriul grec; marcheaza inceperea luptei grecilor impotriva ocupatiei).
25 si 26 decembrie: Nasterea Domnului – Craciunul
Comunitati in Romania:
Bucuresti, Galati, Constanta, Braila, Izvoarele, Sulina, Tulcea, Iasi, Roman, Onesti, Piatra Neamt, Barlad, Ploiesti, Pitesti, Targoviste, Craiova, Calafat, Severin, Cluj Napoca, Sibiu.
Basme populare:
Cocosul, Soarele si Luna
Cu mii si mii de ani in urma, cocosul, Soarele si Luna traiau in imparatia cerului ca trei frati.
Cel mai vesel era cocosul. Canta de dimineata pana seara. Nici Soarele nu era un posomorat. Mohorata si imbufnata era Luna…
Intr-o zi se supara pe bietul cocos, fiindca, spunea ea, nu canta precum ii era ei voia, si nici una, nici doua, il lovi atat de tare, de-l rostogoli din cer drept pe Pamant.
Cand rasari Soarele si auzi cele petrecute, se gandi sa-l razbune pe bietul cocos, lipsind-o pe Luna cea rea de prietenia lui.
Uite ce e, luna nebuna, tu care esti vesnic nelinistita si nemultumita, si pentru un fleac l-ai alungat pe veselul cocos de langa noi, stricandu-ne prietenia, sa stii ca nici cu mine nu vei mai trai alaturi de azi incolo! ii striga Soarele.
Imi pare rau, incepu Luna a se tangui, recunosc ca am fost prea aspra. Dar acum ce sa fac? Pe el l-am pierdut, dar tu, vesnic stralucitor de caldura si bunatate, cu sufletul tau de aur, nu ma pedepsi, lipsindu-ma de lumina ta, mult mai sclipitoare si mai calda decat a mea.
Nu ma mai amagi cu tot felul de cuvinte lingusitoare. De azi inainte, tu vei domni peste noapte, iar eu peste zi. Nu vom mai trai unul langa altul ca pana acum. Drumurile noastre se vor desparti pe vecie. Cocosul va sti asta.Va canta de bucurie si va bate din aripi odata cu sosirea mea in zori, si se va ascunde apoi in graba, la venirea ta.
Luna a amutit si s-a intristat tare ca si-a pierdut doi prieteni deodata. Dar asa a ramas de atunci si pana azi. Cocosul, de cate ori simte apropierea Soarelui, trambiteaza zorile, iar cand pre-simte apropierea Lunii nu stie cum sa se ascunda mai repede in culcus.
Cintece populare:
Retete:
Pentru cei care vor dori sa se delecteze cu specialitatile gastronomiei grecesti, am pregatit mai jos o lista de recomandari:
gyros - felii subtiri de carne care se taie dintr-o bucata mare, pregatita la grilul vertical
moussaka - musacaua clasica, preparata din straturi de felii de vinete, cartofi si carne tocata, coapta la cuptor
souvlaki (frigarui) - pe gratar sau la rotisor
chalva - halva preparata din faina, tahini (pasta din seminte de susan), ulei, miere si nuci
choriatiki - salata greceasca cu rosii, salata verde, castraveti, ceapa, masline si branza de oaie
kalamaria - bucatele de sepie tavalite prin aluat si prajite
baklava - baclavale din aluat frantuzesc, cu miere si nuci
dolmades - frunze de vita-de-vie cu o umplutura de orez, carne, gatite la cuptor cu un sos din oua si lamaie
barbuna - peste la gratar sau la rotisor
piperies a tomates gemistes - ardei sau rosii coapte, umplute cu orez si carne tocata
gopes - pestisori prajiti
keftedes - chiftele din carne tocata de vita
melitsanosalata - salata de vinete
ochtapodi - caracatita, sepie
tzatziki - castraveti rasi cu iaurt si usturoi
BAKALIAROS PLAKI – Plachie de cod
Aveti nevoie de fileuri de cod (600-700 g), o jumatate de kilogram de cartofi, 4 catei de usturoi, o ceasca si jumatate cu suc de rosii, o ceasca si jumatate cu ulei de masline, oregano, patrunjel proaspat tocat, sare si piper. Codul se taie, se spala si in se scoate pielea. Se taie cartofii felii si se pun intr-o tava. Se presara deasupra sarea, piperul si patrunjelul tocat. Se pune pestele peste cartofi, se presara usturoi, oregano si piper, se pune inca un strat de cartofi si din nou usturoi, oregano, piper, sare si patrunjel tocat. Se stropeste cu ulei de masline din belsug si cu suc de rosii, apoi se da la cuptor.
HTAPODI KATZAROLAS – Caracatita la cratita
Dupa ce se spala bine caracatita, sa nu ramana nisip in ea, se taie membrele, se face bucati mici si se pune in cratita. Fara apa, fara nimic, sa fiarba in propriul suc. Dupa ce o intepam putin cu furculita si vedem ca s-a patruns, se toarna o ceasca cu vin alb sec si o ceasca cu ulei de masline. Mai lasam sa fiarba si adaugam condimentele – in special oregano. Se mananca cu multa lamaie. Alaturi de fructele de mare merge intotdeauna un pahar cu ouzo – un rachiu cu gust deosebit dat de adaugarea unui extract din arborele numit mastica.
PASTITSIO
Ai nevoie de o jumatate de kilogram de macaroane, o jumatate de kilogram de carne tocata de vita, o ceapa mare, ulei de masline, sare, piper, scorti soara macinata, un pahar cu suc de rosii sau doua-trei linguri de bulion. Mai intai se prajeste usor ceapa tocata marunt, se adauga carnea tocata, sare, piper, bulion si putina scortisoara. Compozitia se tine la foc pana cand este putin zemoasa. Se fierb macaroanele si se scurg. Intr-o tava unsa cu unt se pun un strat de macaroane, un strat di compozitia de mai sus, apoi alt strat de macaroane deasupra se toarna sos bechamel. Acesta se prepara din 6 linguri rase cu unt, 7-8 linguri cu faina 4 cesti cu lapte, doua oua, nucsoara, o cana cu cascaval ras. Intr-un vas se incinge untul si se adauga faina. Dupa ce se rumeneste putin, se ia de pe foc, si se toarna laptele caldut, amestecandu-se bine. Dupa ce s-a racit compozitia, se adauga ouale batute, putina sare si nucsoara. Se toarna sosul peste compozitia din tava, se pune la cuptor la 180˚ C pentru trei sferturi de ora, pana se formeaza o crusta.
SKORDALIA – Scordalea cu nuci
Pentru o portie aveti nevoie de 50 g de nuci, un cartof fiert (facultativ), jumatate de capatana de usturoi, jumatate de ceasca cu ulei, sare, o lingura cu otet. Cartoful pisat se amesteca bine cu uleiul, mujdeiul de usturoi, sarea, nucile pisate, iar la final se adauga otetul, formandu-se un amestec omogen. Se serveste la peste, dovlecei prajiti sau vinete prajite.
FAKES – Mancare de linte
Lintea se pune la inmuiat pentru o ora-doua, apoi se pune la fiert. Se varsa prima apa si se pune din nou la fiert in apa fierbinte, adaugandu-se ceapa taiata solzisori, ulei, usturoi, piper boabe, sare, bulion. Cand este aproape gata, se adauga cimbru, asteptand sa dea cateva clocote. Cand se serveste, se mai adauga otet in farfurie, dupa gust. Se recomanda a se servi cu peste sarat sau masline.
SALATA ME MELITZANES, PIPERIES KAI DOMATES – Salata cu vinete, ardei si rosii
Aveti nevoie de cativa ardei grasi, vinete, rosii si usturoi. Ardeii se prajesc intregi si in ulei fierbinte. Vinetele se taie felii si se prajesc separat. Rosiile se feliaza si se prajesc la randul lor. La sfarsit, se pun toate legumele pe un platou, cu sosul pe care l-au lasat si se adauga usturoiul tocat peste legumele prajite. Se poate servi rece. In Grecia, ardeii nu se curata dupa prajire, pentru ca intre pielita si carnea ardeiului se afla un suc foarte gustos. Astazi, in comunitatea greceasca din Romania se obisnuieste sa se curete ardeiul inainte de a fi pus pe platou.
PRASOPITA – Placinta de praz
La o tava aveti nevoie de 750 g de faina, care se pune intr-un bol si se face un aluat de paine cu apa si putina sare. Se imparte in doua, pentru o foaie jos si una deasupra. Pentru compozitie aveti nevoie de un pachet de margarina, 6 oua, un borcanel mic cu smantana, 250 g de telemea de oaie si un kilogram de praz (sau patru fire mari de praz). Prazul se taie marunt, se pune la inmuiat cu putin lapte pe aragaz si apo se da deoparte sa se raceasca. Se adauga ouale, smantana si branza rasa si se amesteca pana se omogenizeaza. Aluatul se intinde (prima foaie), se unge cu margarina sau unt, se taie suvite si se infasoara sub forma de ghem, unele peste altele. Se procedeaza la fel cu cea de-a doua foaie. Se unge tava cu margarina sau unt, se intinde si cel de-al doilea ghem, se toarna compozitia pentru umplutura in tava si se pune si cea de-a doua foaie. Se unge cu margarina si se da la cuptor.
ARNAKI STIFADO – Stufat de miel
Pentru acest fel de mancare aveti nevoie de bucati de carne de miel si ce ceapa putin mai mare decat arpagicul. In comunitatea greceasca din Romania, in lipsa acestei cepe speciale se mai foloseste prazul, taiat in bucati potrivite. Se prajeste mielul (taiat bucati), se adauga apa, bulion, piper boabe, dafin, iar in momentul cand da in clocot se adauga ceapa curatata. Cand este aproape scazut, se pune cimbrul si se da la cuptor pana cand prinde o crusta
SUSAMATA – Fursecuri cu susan
Pentru a prepara acest tip de fursecuri aveti nevoie de aluat fraged, fistic, cuisoare si susan. Se pregateste aluatul fraged clasic, din 350 g faina, 250 g margarina (sau untura fina), 100 g apa in care s-a adaugat o lingura cu otet. Toate aceste ingrediente se framanta foarte bine, dupa care se lasa la rece cateva ore, eventual de pe o zi pe alta. A doua zi se adauga fisticul si cuisoarele macinate. Se fac turtite care se tavalesc prin susan si se dau la cuptor intr-o tava unsa cu margarina.
ERGOLAVOS – pricomigdale cu crema
Aveti nevoie de aluat de pricomigdale, crema de ciocolata si migdale prajite si maruntite. Aluatul se obtine din 500 g zahar, 500 g nuci si migdale macinate, 6 linguri cu faina si 10 albusuri. Albusurile se bat cu zaharul – turnat putin cate putin –, apoi se adauga faina, nucile si migdalele macinate. Aluatul de pricomigdale se portioneaza in forme alungite, de dimensiuni potrivite, se tavalesc prin migdale maruntite si se dau la cuptor. Se prepara crema de ciocolata si se lipesc doua cate doua, ca un sandvis.
Superstitii:
In Grecia, de Paste, ouale sunt simple sau zugravite cu chipul Mantuitorului, al Sfintei Fecioare, a sfintilor si reprezentarea crucii.
De Inviere, grecii duc oua la biserica, si a doua zi de Pasti trimit nasilor atatea oua cati membri sunt in casa, plus unul, ca sa se mareasca, sa sporeasca familia nasului. Din ouale vopsite in Joia Mare, unul se pãstreazã la icoana si, imediat ce cade grindina sau ploaie mare, se aruncam oul, in credinta ca va inceta ploaia sau grindina.
De Sf. Gheorghe grecii se cantaresc, dar trebuie sa aiba un ou rosu in buzunar si o piatra, iar la cap iarba si zic: “Sanatos ca piatra, rosu ca oul si tanar ca iarba”. Ouale rosii se pastreaza pana la Inaltare si pana atunci se mananca oua rosii. De asemenea se fac colacei in care se pun oua rosii. Colacul se face in Joia Mare si se taie in prima zi de Pasti si oul din mijloc se imparte la toti cei din casa. In ziua de Sf. Toma se face coliva cu un ou rosu, pentru morti.
|
